Timisoara
Fiind cel mai vestic oras mare al României, cu o populatie de mai mult de 400.000 de locuitori, Timisoara este situata într-o zona ce a fost mereu deschisa catre diverse influente vest-europene. Strategic amplasat in calea ostii turcesti ce avansa spre Europa Centrala, Timisoara se constituie intr-un capitol din istoria Europei. Toate epocile istorice se regasesc in acest oras, ducand la dezvoltarea unui patrimoniu eterogen si foarte interesant.
Orasul a fost fondat intr-o zona mlastinoasa, afectata pana in secolul 18 de inundatiile râurilor Timis si Bega. Din acest punct de vedere, construirea majoritatii edificiilor importante din oras a implicat o munca asidua din partea arhitectilor vremurilor trecute, care au trebuit nu numai o data sa gaseasca solutii tehnice inovatoare.
Partea centrala (si cea mai veche) a orasului este sugestiv numita "Cetatea". Acest loc a fost nucleul de unde s-a dezvoltat orasul. Cetatea a suferit modificari importante, în special in vremea dominatiei habsburgice, ea fiind complet renovata în jurul anului 1765. Cetatea Timisoarei a fost considerata drept una din cele patru importante citadele ale Monarhiei Habsburgice. Cele mai vechi monumente arhitectonice din Timisoara, cu exceptia castelului, dateaza din secolul al 18-lea.
Castelul, azi gazduind Muzeul Banatului, a fost initial construit între anii 1307-1315, fiind ridicat pe locul unde existase un alt castel construit de Iancu de Hunedoara între anii 1443-1447. El a capatat forma actuala în anul 1856.
Putem mentiona aici cateva piete si strazi cu cladiri frumos aliniate, cu biserici, monumente si palate administrative ce fac parte din patrimoniul arhitectonic al cetatii:
- Piata Unirii, cu Catedrala Romano-Catolica (Domul), construita in 1763 de catre arhitectul vienez Fischer von Erlach, in stil baroc; Biserica Ortodoxa Sârba, ridicata între 1744 si 1748, gazduind interesante sculpturi în stil baroc; Palatul Baroc, existent din anul 1733, restaurat si completat un veac mai tarziu; Monumentul Sfintei Treimi, realizat la Viena intre 1739-1740, în stil baroc
- Piata Libertatii, centrul militar al orasului, dominata de Resedinta Comandantului (1744-1753) in stil rococo; Primaria veche, ridicata între 1731 si 1734 pe locul unde existase o baie turceasca; Cancelaria de razboi (1730), sculptata de Blim si Wasserburger de la Viena.
Alte edificii monumentale datand din aceeasi perioada decoreaza alte piete din vecinatate: Palatul Episcopal, Palatul Deschan, Palatul Mercy, Bastionul Theresia, Biserica Greco-Catolica.
Cladirile monumentale din secolul al 19-lea sunt într-un numar mai mare: Palatul Dicasterial (1855-1860), cea mai mare cladire din Timisoara, cu fatade decorate în stil renascentist, florentin; Inalta Scoala de Stiinte (azi Liceul Lenau); Sinagoga Noua (1863-1865), situata aproape de Piata Uniunii, ridicata in stil maur; Sinagoga Noua din Caterierul Fabric (1899), de asemenea construita în stil maur; Biserica Romano-Catolica din Fabric (1896), construita în stil roman. Printre monumente istorice din secolul trecut mentionam: Memorialul Victoriei (azi in Cimitirul din Strada Lipovei), ridicat pentru comemorarea victoriei trupelor austriece în Revolutia din 1848/49; Monument Sfanta Maria, ridicat în Piata Sfanta Maria, în locul unde, conform traditiei, Gheorghe Doja (conducator al revoltei taranilor împotriva feudalismului în 1514) a fost executat. Legenda spune ca, în timp ce Gheorghe Doja a fost torturat, calugarii iezuiti care cantau imnuri religioase au vazut fata Sfintei Maria. Actuala forma a monumentului dateaza din 1906, el fiind construit din marmura de Carrara.
Una dintre cele mai frumoase ansambluri arhitectonice ridicate in România intre cele doua razboaie mondiale este Piata Victoriei, dominata de Teatrul National (1923-1928), construit în stil neo-bizantin, si Catedrala Ortodoxa (1936-1946) realizata în stil traditional românesc (cu puternice influente moldovenesti). Tot in aceasta piata mai sunt si alte cladiri monumentale (Palatul Lloyd, Palatul Lofler, Palatul Dauerbac, Palatul Merbl). În mijlocul pietei exista o statuie a Lupoaicei cu Romulus si Remus, un cadou al Romei din anul 1926, un simbol al latinitatii poporului roman.
