Muntii Fagaras

Muntiui Fagaras sunt cunoscuti si sub numele de "Alpii Transilvaniei", asa cum i-a denumit un calator din secolul 19. Acestia sunt cei mai mari (atat ca altitudine, cat si ca lungimea crestei) munti din tara. Ei ofera conditii propice pentru alpinism, drumetie, mountain bike, schi, odihna sau plimbare. Cel mai inalt varf este Moldoveanu (2545 m altitudine), iar creasta principala are peste 70 de km., de la Plaiu Foii (in est) pana la Valea Marului (in vest, in Defileul Oltului). Culmile secundare nordice sunt mai scurte (cca. 10 km.), insa mai accidentate si ascutite, pe cand cele sudice (pana la 40-45 km.) sunt mai lungi, rotunjite si impadurite. Fagarasul cuprinde in jur de 50 de lacuri glaciare, dintre care Bâlea Lac este cel mai mare (4,65 ha) si Lacul Podragu are cea mai mare adâncime (adâncime de 15,5 m.). Temperaturile variaza destul de mult (extremele au fost -38° C si 25° C). Cel de-al doilea drum (ca altitudine) din România trece prin acesti munti (cel mai înalt punct: 2040 m. altitudine), de asemenea cunoscut ca Transfagarasanul. El traverseaza acesti munti de la Curtea de Arges (S) pana la Cartisoara (N), fiind deschis între sfârsitul lunii iunie si octombrie. El ofera acces tot anul pana la baza telecabina care merge la Bâlea Lac, unde se poate practica schiul, snow-boardul. Drumetiile din acesti munti pot dura de la cateva ore si pana la 7-8 zile, timpul necesar pentru parcurgerea intregii creste. Printre obiectivele de sorginte antropica, putem mentiona Cetatea Poienari (in sud), Manastirea Sambata (in nord) sau Cetatea Fagaras (tot in nord).